Intellinews.com
De Alexey Golovin, KMG International, 29 mai 2017
Începând din 2012, anual, strategi şi lideri din domeniu din întreaga Europă se reunesc la Bruxelles pentru evenimentul Romanian Energy Day. Faptul că întâlnirile noastre programate pentru 30 şi 31 mai vin la mai puţin de o săptămână de la discuţiile OPEC de la Viena nu este întâmplător, deoarece centrul de greutate în ceea ce priveşte securitatea economică şi energetică se mută tot mai rapid pe Marea Neagră, la intersecţia dintre est şi vest, unde putem vedea China conectându-se cu continentul european.
China este celălalt cap de afiş la întâlnirea noastră, unde evaluăm angajamentul reînnoit pe care l-a făcut Beijingul la începutul lunii mai, acela de a cheltui 124 miliarde USD cu proiectele de dezvoltare economică One Belt One Road în Asia, Africa şi Europe, cu accent pe infrastructura resurselor. Conform unei prognoze, nu mai puţin de 11 miliarde USD din această sumă vor fi investite în România în următorii cinci ani.
Eu lucrez la KazMunayGas International (KMGI), o societate care este prezentă în şase state membre ale Uniunii Europene şi zece ţări din regiunea Mării Negre, pe piaţa noastră, România. Această experienţă a ţării, operaţiunile din Europa şi Marea Neagră mă fac să fiu optimist în ceea ce priveşte promisiunea făcută României, KMGI şi afacerilor din regiune, aceea de a construi noi parteneriate cu China. Am identificat posibilităţile de a face o schimbare ce poate transforma piaţa, oportunitatea de noi investiţii cu potenţialul de a permite statelor şi industriei de profit să încheie tranzacţii şi să crească randamentele, să lase în urmă metodele desuete de a lua decizii defensive.
Aşadar, marea întrebare la discuţiile noastre de la Bruxelles de săptămâna aceasta este: poate România, dată fiind baza sa bogată de active, să îşi atingă potenţialul de a deveni centrul energetic al Mării Negre, un pod între est şi vest? Este un subiect care ne atrage atenţia în mod repetat, deoarece avem în comun convingerea că securitatea energetică aduce cu sine securitate economică şi fluxuri mai mari de investiţii, care contribuie la protecţia socială şi la creştere naţională.
Ştim, de asemenea, că fondurile direcţionate către securitatea energetică ajută la promovarea democraţiei şi la o guvernanţă mai solidă, care include statul de drept şi instituţiile independente. România, ca şi toată regiunea ce cuprinde Turcia, Ucraina, până în Balcani şi Ungaria, se confruntă toate cu dificultăţi la nivel naţional, în încercarea de a creşte fluxurile de comerţ şi schimburi, de a favoriza dezvoltarea economică şi a creştere numărul locurilor de muncă, a construi relaţii noi între stat şi investitorii privaţi.
România se află la o răscruce de drumuri în ceea ce priveşte dezvoltarea. Țara are şansa de a deţine controlul asupra viitorului său energetic şi economic, de a deveni un model pentru alte state europene care caută să îşi asigure noi fluxuri de capital şi randament energetic, în loc să depindă de Rusia.
Regiunea Marea Neagră este deja depozitarul unei cantităţi enorme de resurse şi active datorită miliardelor de dolari care au fost investiţi, în special în rafinăriile de prelucrare a ţiţeiului şi în conducte în ultimul deceniu. Ca să dăm numai un exemplu din acest vast coridor energetic interconectat, conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC), care transportă ţiţei din Kazahstan şi Rusia în Marea Neagră are potenţialul de a-şi dubla cantitatea la 67 milioane de tone pe an, din care aproape 90% provine din Kazahstan.
Compania petrolieră naţională a Kazahstanului, care produce peste 22 milioane de tone în fiecare an, are un rol central din ce în ce mai solid în parteneriatele publice şi private tot mai numeroase din regiune, care ajută la alimentarea unei capacităţi energetice mai mari şi la o diversificare mai bogată. KMGI operează cea mai mare rafinărie din România, Petromidia, unde a investit în jur de 1,2 miliarde USD în noi tehnologii şi inovaţii, pe o perioadă de peste zece ani. Aceste cheltuieli dedicate de la intrarea noastră pe piaţă în anul 2007 stau la baza rezultatelor pozitive legate de operaţiunile noastre şi de performanţa financiară şi sunt recunoscute de experţi ca fiind una dintre cele mai productive platforme europene. Suntem cel mai mare exportator de energie in ţară. Avem 5.000 de lucrători şi avem o contribuţie anuală la bugetul de stat de aproximativ 1,5 miliarde USD. La nivel de ţară, importăm mai puţin de 20% din resursele noastre energetice, în timp ce cifra medie la nivelul întregii Uniuni Europene se apropie de 55% în ceea ce priveşte dependenţa de importuri. Cu nu mai mult de cinci ani în urmă, România depindea în mare măsură de petrolul rusesc pentru a-şi acoperi necesarul de energie, în vreme ce astăzi, mare parte din acesta, în jur de 62%, este asigurat de Kazahstan.
Aici lucrurile pot deveni foarte interesante. Una dintre cele mai mari companii energetice private din China, CEFC, a fost de acord în 2016 să preia pachetul majoritar la KMGI. Este o tranzacţie care ar putea redefini situaţia resurselor în Regiunea Mării Negre. KMGI este centrul geografic şi financiar al acestui parteneriat. Rezultatul este un coridor ca lanţ de aprovizionare care leagă China de Kazahstan şi România, adăugând valoare cu fiecare milă de această rută.
Asocierea îşi respectă promisiunea de a injecta miliarde în dezvoltarea de noi proiecte în România şi în regiune. Tranzacţia ar putea fi finalizată în această vară, fiind aşteptată aprobarea oficialilor de la Bucureşti şi a autorităţilor din domeniul concurenţei din alte câteva state. Reţeaua de interes comun faţă de Romania şi regiune este clară: China aduce fonduri noi, Kazahstan deţine resurse enorme iar România deţine baza şi activele energetice.
Tranzacţia CEFC-KMGI este cu atât mai importantă cu cât noul guvern de la Bucureşti şi-a afirmat angajamentul faţă de obiectivul independenţei energetice şi a promis să aloce noi fonduri de cheltuieli pentru proiecte de dezvoltare şi de protecţie socială. Cu toate acestea, rămâne întrebarea de unde vor proveni aceste fonduri. Creşterea nu este suficient de rapidă pentru a reduce deficitul, care este tot mai mare, depăşind deja limitele bugetare ale UE. În plus, poziţia comercială a României a fost afectată de o serie de dispute juridice internaţionale recente în care instanţele au pronunţat hotărâri împotriva sa.
La întrebările investitorilor dacă statul este sau nu pregătit să pună securitatea energetică şi protecţia investitorului pe agenda economică naţională se adaugă două aspecte interconectate, respectiv abordarea ce va fi folosită pentru evaluarea performanţei noului guvern şi modul în care aceasta este percepută în afara ţării. Mai întâi, soluţionarea imediată a disputei legale dintre KMGI şi stat, din cauza căreia activele noastre sunt îngheţate de autorităţi din luna mai a anului trecut, cu încălcarea propriilor legi de proces echitabile ale României. În al doilea rând, implementarea memorandumului de înţelegere care include fondul comun de investiţii KMGI-Romania pentru proiecte de dezvoltare naţională. Aceste memorandum de înţelegere a fost semnat şi convenit cu statul în 2013 dar a fost amânat de atunci de 14 ori. KMGI este pregătită să încheie termenii cu guvernul pentru activarea proiectului, care, prin participare comună, ar putea genera proiecte energetice de până la 1 miliard USD pentru România.
România are puterea de a prelua controlul destinului său energetic şi de a deveni un catalizator pentru integrarea economică şi energetică la nivelul Uniunii Europene şi în regiune. Activele şi avantajele situării geografice şi ale aprovizionării pentru stabilirea legăturii între est şi vest sunt acolo. În cele din urmă, drumul României, al guvernului său şi al partenerilor de afaceri către un viitor prosper sunt legate prin interesul comun.
Alexey Golovin Vicepreşedinte Dezvoltare Corporativă şi Strategie al KMG International.